OBIECTIVE TURISTICE, PUNCTE DE INTERES SĂLAJ VELO TUR: POROLISSUM 2017

Deși duminică, 28 mai ne concentrăm forțele în castrul roman de la Porolissum, unde așteptăm cu nerăbdare să cunoaștem câștigătorii competiției de ciclism pe asfalt RGT Sălaj Velo Tur Porolissum, vă invităm să descoperiți obiectivele turistice și punctele de interes aflate în apropierea traseului de concurs!

Recomandarea noastră este să le descoperiți pe rând, fie înainte, fie după derularea competiției, pentru a nu interfera cu sportivii.

Legenda hărții:

Obiective turistice

  1. Complexul arheologic Moigrad este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate situri arheologice din România fiind localizat în comuna Mirșid la o distanță de aproximativ 15 km de reședința județului, orașul Zalău. Ca centru militar de graniță, castrul roman de la Porolissum a fost stabilit în anul 106 î.H. de către împăratul Traian în scop defensiv, iar după organizarea admistrativă realizată de către împăratul Hadrian, Porolissum a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în anul 124 d.H. Chiar și după retragerea romană din Dacia (271 d.H.) aici s-a dezvoltat un centru comercial prosper. Astăzi, multiple și diverse evenimente organizate la Porolissum, un tur al Complexului cu asistență de specialitate, ori o experiență a unor priveliști deosebite sau cea a parcurgerii la pas a drumului roman autentic, fac din Porolissum un obiectiv „must-see″. Nu este dat oricui să ajungă la Porolissum. Fii printre cei aleși! ( Contact: 0726-304600, Bodea Ovidiu – director Centru de Informare Turistică Mirșid)
  2. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Brebi,  este una mai puțin obișnuită, cel puțin prin pictura interioară, în care sfinții au fost reprezentați cu zâmbetul pe buze dar și pentru icoanele cântătoare ce se aflau aici în trecut. Acest lăcaș de cult a fost edificat în urmă cu mai bine de două secole, conform inscripției de pe cosoroaba prispei, chiar deasupra intrării: „1759 În acea vreme au făcut această biserică. Meșteri au fost Brearz și Borzan Ion în zilele lui popa Dănilă”. Lăsând la o parte frumusețea lemnului sculptat de meșteri, ceea ce atrage atenția este pictura de pe pereți, foarte bine păstrată în unele zone, în care majoritatea sfinților sunt reprezentați cu zâmbetul pe buze. Pictura, spune aceeași Ioana Panait, a fost executată în secolul XIX, după intenție de mărire a spațiului. Biserica de lemn din Brebi este astăzi doar un monument istoric ce are mai mult un rol de obiectiv turistic, decât de lăcaș de cult. În biserică se slujește de doar două ori pe an, respectiv atunci când se sărbătoresc Sfinții Împărați Constantin și Elena și de Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril. Sunt, de fapt, cele două hramuri pe care biserica le-a avut de-a lungul timpului. (Contact: Preot paroh Vasile-Adrian Danciu, telefon: 0749-215309)
  3. Odaia Țărănească” din localitatea Creaca este o colecție etnografică, constituită pe baza zestrei adunate deja în cadrul mini-colecției din Centrul de Informare Turistică Creaca. Colecția, formată în mare parte din donații ale localnicilor, reconstituie un interior de casă țărănească specific zonei, ceea ce aduce un plus de autenticitate. Pe lângă de obiectele de uz gospodăresc, odaia mai adăpostește câteva costume populare, șterguri și perne tradiționale. Expoziția poate fi admirată de iubitorii tradițiilor autentice românești într-una din sălile căminului cultural, aflat chiar lângă Primăria Creaca, peste drum de Centrul de Informare Turistică. (Persoană de contact: Sanda Hadade – telefon: 0741-770528, 0260-646 557, 0260-646509)
  4. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” din Creaca – Biserica, despre care bătrânii locului spun că  a fost strămutată de trei ori până să ajungă pe actualul amplasament, datează din anul 1710, conform inscripției de la intrare. Având un plan comun bisericilor de lemn din Transilvania și implicit din Sălaj, planul bisericii este caracterizat prin dispunerea celor trei încăperi: pronaos, naos și altar. Prispa se întinde pe toată lungimea bisericii, stâlpii fiind ornamentați cu motive geometrice și roze. La bază, de o parte și de alta a ușii de lemn, prevăzută cu zăvor și cheie din același material, sunt sculptate două roze mari.        Turnul bisericii este zvelt, iar interiorul bisericii este pictat de pictorul Ioan Pop din Românaşi, un cunoscut pictor de icoane şi biserici, care a activat la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-le. (Contact: Preot paroh Daniel Sebastian Blaj,  telefon: 0260-646521)
  5. Biserica de lemn din Romita a fost contruită cel mai probabil la începutul secolului al XVIII –lea, după inscripția încrestată în lemn din pronaos: „Popa Gheorhe, 1740”. Construită din bârne cioplite după un plan dreptunghiular, biserica are dimensiuni destul de reduse (de 9,80 m/ 4,60 m), cu o clopotniță scundă și o prispă ce a fost adăugată ulterior construirii bisericii. Pictura realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost distrusă de intemperii și din doar icoanele împărătești „Iisus Hristos”, „Maica Domnului” și „Botezul Domnului” mai stau mărturie despre frumusețea de odinioară a picturii. Tradiția spune că în spatele bisericii de lemn se află un mormânt comun, în care sunt îngropate osemintele multor săteni, răpuși de o boală grea. (Contact: Preot paroh Cristian Grigore Ianchiș, telefon: 0766-557138)
  6. Biserica de lemn cu dublu hram „Sf. Ierarh Nicolae‟ și „Nașterea Maicii Domnului” din Păușa (comuna Românași) a fost ridicată în 1730 după un plan dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn cu rozete, motive geometrice, semicercuri cu spițe și vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziții decorative ce susține crucea i se adaugă, de o parte și de alta, o inimă. Cel de al doilea ancadrament al trecerii în naos este împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte și alte linii dispuse în „V” întors. Arcul transversal al bolții semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie” intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale. Din pictura exterioară se distinge îndeosebi cea de pe peretele de sud, în scene dreptunghiulare : „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria Împărăteasa” înconjurată de Apostoli și o scenă din viața Sf. Nicolae, salvarea corăbierilor. Între anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă au fost refăcute, punând astfel la adăpost prețioasa decorație sculptată și pictată.  (Contact:  Preot paroh Ovidiu Pop, telefon: 0722-400022)
  7. Biserica din lemn „Sf. Arhanghelii Mihail și Gavriil”, din Agrij, a fost ridicată cel mai probabil în decursul secolului al XVIII-lea. Inscripția de datare a dispărut odată cu distrugerea părții superioare a ancadramentului intrării. Tradiția orală, dar și elementele constructive și decorul naosului, fac posibilă încadrarea cronologică a acestui lăcaș de cult între sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, biserica fiind atestată de conscripția din 1733. Așezată pe deal, biserica este o dovadă a iscusinței meșterilor lemnari de pe valea Agrijului. Este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau”, îmbinate la colțuri în cheotori simple. Exteriorul bisericii este încins de un brâu în „frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației este turnul scund, cu foișor, supraînălțat de o fleșă zveltă, plasat la vestul construcției, sprijinit pe grinzile masive ale pronaosului. (Contact: Preot paroh Vasile Man, telefon: 0724-581052)
  8. Biserica de lemn din Bozna – acest lăcaș de cult poartă hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel‟ și datează, conform elementelor constructive, de la sfârșitul secolului al XVII-lea şi începutul celui următor. Numele meșterului nu este consemnat, însă se încadrează stilului cunoscutului zugrav Ioan Pop din Românași. (Contact: Preot paroh Iancău Cosmin, telefon: 0743-618324)
  9. Ruinele Castelului Bay sunt situate chiar în centrul localității Treznea. Construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, castelul este legat de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit în el până  în 1944,  an în care, cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al doilea război mondial să ajungă în zonă, a fost părăsit, groful retrăgându-se în localitatea natală a surorii sale, la  Curtuiseni  în județul Bihor. După venirea comuniștilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioada în care a fost cât de cât întreținut. După 1990 însă, locația a fost abandonată și lăsată în voia sorții astfel în cât, la ora actuală deși este inclus pe lista monumentelor istorice , ansamblul arhitectural a  ajuns aproape o ruină. Castelul are o structură și o formă legată strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Deși atât bătrânul Bay Ferenc cât și soția acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treaptă mai sus în ierarhie , fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare, ea fiind a adevăratului nobil. Mai mult decât atât , cel rezervat soției nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al soțului printr-o “punte a suspinelor” ce simbolizează înnobilarea prin căsătorie a părții feminine a familiei. Puntea care leagă cele două corpuri principale este o reproducere a “punții suspinelor” din Veneția, unică în România, dar care sunt astăzi departe de strălucirea de altădată. (Contact: Primăria comunei Treznea 0260-658044)
  10. Monumentul Eroilor martiri, Treznea – este situat în centrul localității, fiind ridicat în memoria celor 86 de săteni masacrați, cu o barbari cruntă, de trupele hortyste doar din motivul că erau români. În fiecare an, în data de 9 septembrie, sunt organizate manifestări de comemorare, fie la cimitirul din sat, acolo unde se află groapa comună cu 86 de trupuri, fie la monumentul grandios, ale cărui baze au fost puse de unul dintre medicii de seamă ai județului Sălaj. (Contact: Primăria comunei Treznea 0260-658044)
  11. Galeriile de artă „Ioan Sima‟- sunt situate în Zalău, pe strada Gheorghe Doja, nr. 6, găzduiesc o bună parte din lucrările cele mai valoroase ale maestrului Ioan Sima sub forma unei expoziții permanente; o colecție de artă plastică modernă, cu lucrări  semnate de nume mari ale artei plastice românești contemporane: Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Rudolf Schwitzer Cumpana, Petre Abrudan, Alexandru Mohi, Paul Sima, Ioan Mitrea și o impresionantă colecție de lepidoptere și coleoptere. (Contact: 0260-611065)
  12. Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău a fost înființat în anul 1951 în continuarea unor inițiative ale societăților culturale locale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Din anul 1969 acesta funcționează în sediul actual de pe strada Unirii (fosta clădire Casino a asociației meșteșugarilor, monument de arhitectură din 1900 cu elemente neoclasice). Patrimoniul muzeului numără în prezent peste 200000 exponate, parte din ele etalate în expozițiile permanente sau temporare destinate publicului vizitator. Expoziția de bază este organizată în două imobile: partea de istorie la Secția de Istorie „Vasile Lucăcel”, iar partea de artă la Galeria de Artă „Ioan Sima”. Spre deosebire de conceptul expozițional clasic, bazat pe etalarea exponatelor în vitrine, noua expoziție de bază a muzeului oferă vizitatorilor o veritabilă lecție de identitate locală individualizată printr-un context explicativ accesibil și axat pe reconstituiri tematice ale unor secvențe de istorie, habitat, viață cotidiană și tradiții locale. (Contact: 0260-612223)
  13. Biserica romano-catolică „Sfânta Treime” – este situată pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 6, în Zalău și datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, construcția sa fiind prevăzută într-un ordin regal din 1780. În spatele acestei donații se pare că a stat consilierul regal Cserei Farkas, de origine din Crasna, cel care de altfel a sprijinit și construirea bisericilor catolice din Crasna și Tășnad. După demolarea acestei biserici, s-a început construirea actualei biserici, în anul 1878. Proiectul bisericii a fost efectuat de inginerul constructor de stat Jenei István. ( Contact: Preot Sövér István – telefon: 0260-633019)
  14. Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului ” – situată pe strada  Crinului, nr. 12, din Zalău, este o construcție interbelică în stil bizantin, fiind zidită în centrul orașului cu sprijin din partea statului. La vremea respectivă, prim-ministrul României, originar din Sălaj, a reușit să finanțeze construirea bisericii în numai patru ani (1930 – 1934). Aspectul actual al bisericii se datorează numeroaselor lucrări de modernizare executate de-a lungul timpului, dar mai ales picturii în tempera realizate în anul 2010 de către profesorul Petru Botezatu. (Persoană de contact: Preot paroh Vasile Rus – telefon: 0722-806301)
  15. Complexul Spiritual Cultural „Sfânta Vinere” – situat pe strada Sf. Vinere, numărul 6 din Zalău, ansamblul arhitectural cuprinde: „Catedrala Înălțarea Domnului”, un monument obelisc al eroilor și spații muzeale în care se găsesc peste 3000 de obiecte care aparțin Patrimoniului Cultural Național. Catedrala „Înălțarea Domnului” în formă de cruce greacă înscrisă, cu două balcoane suprapuse în amfiteatru, a fost realizat ca unicat în Atena, Grecia. Monumentul Obelisc al eroilor are o înălţime de 50 de metri, iar sub arcada lui se află un clopot ce cântărește 3000 de kg. Spațiile muzeale găzduiesc o colecție de carte veche, icoane pe sticlă, icoane pe lemn și alte obiecte cu valoare artistică, istorică și documentară. Întregul complex cultural-spiritual reprezintă o marcă emblematică pentru comunitatea creștinilor ortodocși din Zalău și pentru sălăjeni în general, motiv care îl recomandă pentru itinerariul oricărui turist.(Persoană de contact: Preot paroh Ioan Ghiurco – telefon: 0260-661448, 0744-661448)

Puncte de interes

  1. Pensiunea Casa Romană, aflată la numai 500 de metri față de Complexul Arheologic Porolissum este „un loc în care istoria vorbește de la sine” atât prin amplasare cât, mai ales, prin decorul tematic care îmbină stilul antic roman cu influențe moderne. După vizitarea castrului, călătorul este așteptat în acest cadru intim cu un meniu generos și savuros. (Contact: Moigrad-Porolissum, nr. 228/A; telefon : 0763-395266)
  2. Ruinele romane de la Jac situate la aproximativ 500 m distanță de colțul vestic al dealului Pomet, și a castrului Porolissum, se găsește o înălțime izolată, cu trei părți, care se termină cu pante foarte abrupte. Pe această înălțime imperiul roman, în cadrul sistemului defensiv conceput la Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au staționat aici. Acesta a fost construit pe locul unei fortificații dacice, având o formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 200 x 300 m.
  3. Biserica rupestră – Peștera Monului (Jac). Ascunsă privirilor de un pâlc de pădure, pe dealul în Dos, se găsește un lăcaș încrustat în piatră, ca o peșteră. Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii creștinismului. Aceasta are dimensiuni mici și este alcătuită din două încăperi boltite de 2×3 m, respectiv 1×3 m. Intrarea se face printr-o deschizătură săpată în stâncă, la marginile căreia se văd și azi urmele unde erau fixați stâlpii de lemn de care probabil era prinsă ușa ce închidea peștera. Cele două încăperi comunică între ele printr-o ușă și un gemuleț. Peștera a fost realizată prin cioplirea în roca dealului, pereții fiind în totalitate însemnați de urmele uneltelor manuale cu care au fost săpate încăperile. De asemenea, în pereții încăperilor sunt săpate mai multe nișe, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru păstrarea candelelor ce iluminau încăperea. Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de “Pemnița Monului” și reprezintă probabil numele celui care a locuit aici cu mult timp în urmă, după datarea istoricilor aproximativ sec. VIII-IX d.Chr. Denumirea peșterii s-a transmis pe cale orală din generație în generație în rândul locuitorilor satului Jac.
  4. Producătorul apicol Berar Daniel Cristian își confecționează singur toate materialele folosite în stupină (lăzi pentru stupi, colectoare de polen, lăzi pentru matcă, rame) în atelierul propriu care poate fi vizitat împreună cu stupina la nr. 297/F din localitatea Jac. (Contact: 0744-499771)
  5. Cascadele de pe Valea Treznea (pe drumul ce face legătura dintre Agrij și Zalău), sunt relativ ușor accesibile. Această vale ascunde o lume de vis pentru iubitorii drumețiilor, pe vale și pe pârâiașele secundare fiind nu mai puțin de 14 cascade, având înălțimi cuprinse între 2.5 și 15 m, dintre care cea mai cunoscută este Fântâna Dracului.
  6. Grupul statuar Wesselenyi – situat în Piața Iuliu Maniu din Zalău, este o operă a sculptorului Fadrusz János inaugurat în anul 1902. Statuia îl reprezintă pe baronul Wesselényi Miklós – fiul și pe ciobanul român Samson Pop din Rona, de lângă Jibou. Cele două personaje ce alcătuiesc grupul statuar sunt emblematice pentru spiritul vremii și sunt unite printr-un ideal: libertatea umană.

         Centre de informare turistică

* Centrul de Informare Turistică Creaca, Tel.: 0260-646557; 0260-646509

* Centrul de Informare Turistică Românași, Tel.: 0360-566330

* Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău, Tel. 0360-566100; 0732-430510

Harta format jpg.